Pe bloc

De jos toti sunt la fel.Plini de ura,mizerabili,toti fura,ne zdrobesc sufletele.Orasul aglomerat,plin de fum,zgomot,agitatie,nervi,tipete,accidente,batrani,cersetori,tineri,distractie,hohote de ras.M-am oprit si am privit in jurul meu.Ceva nu este bine.Trebuie sa plec sa scap de cosmarul asta,care imi distruge viata.Vreau sa fiu copil.Sa nu imi pese cat dau pe un taxi azi sau cat mai strang din fund pentru o masa sambata in oras.Sa ma pot juca in nisip si sa ma imprietenesc cu piciul care vine zilnic in parc cu "buni".Gata stiu!..am un loc in care nimeni nu ma cunoaste,nu-mi stie numele,defectele,calitatiile.Pe bloc.Am urcat pe scarile de fier,m-am ridicat impingand tabla ce ducea pe acoperis.Mi-am ridicat privirea spre cer.Un cer roz inspicat cu mici pete albastre.Ma asez intr-un colt unde puteam sa vad tot cerul.Ma ridic repede si ma aplec peste zidul scorojit.Cu teama deschid ochii.Un pas,doi,nu nu aici nu este de mine.M-am dat inapoi.Ma simteam mult mai bine.Mi-am aprins o tigara.Asta ma linisteste de fiecare daca.M-am intins pe spate si am inchis ochii pentru o clipa.In astfel de momente iti poti vedea viata toata.Am atipit.Ma trezit zgomotul unui greier.Ma deranjeaza zgomotele facute de cineva atunci cand mananca sau zgomotul de motoare accelerate la maxim.Treabuie sa cobor s-a lasat frig.